URME DE DRAGOSTE

Un poet, ca să creeze,
Trebuie să decedeze,
Iar apoi, neapărat,
Să fie resuscitat.

Ți se pare-am înțeles,
Dragoste, că mor mai des
Decât zic și decât scriu,
Că stau mort cât nu merg viu,

Pe când moartea, să mi-ajungă,
Vine multă, calea-i lungă
Și-a-nvățat că-n cazul meu
Se mai pierde pe traseu.

Numai tu n-ai învățat
C-ai ajuns cât n-ai plecat,
Și-ai plecat de fiecare
Dată, de la mine, mare.

Înțeleg și eu acum
De ce nu există drum
Sau cărare mai bătută,
Fără dragoste pierdută,

De poet, murind încet,
Fără urmă de regret;
Viața lui având, se pare,
Mai multe morți în dotare

29.05.2015

Anunțuri