ÎNGERII MEI PĂZITORI ÎN GERUL MEU PĂZITOR

Perna este patul armei
Mele de poet – soldat,
Nu din perspectiva larmei
Ce mă va fi deșteptat

Într-o dimineață rece,
Dintr-un viitor trecut,
În care la scris voi trece,
Strângând un glonț orb și mut,

Zic de pix, în mâna dreaptă,
Arsenalul meu de scris,
Perna, pușca mea deșteaptă
Care mă păzește-n vis.

22.01.2016

Marius Robu – Arhive sentimentale

Anunțuri